Accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale (republicare)

Muşat, Rodica. Accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale [Subject Access in National Bibliographies]. In: Biblioteca, vol. 27, issue 8 (2016), p. 248-251 [Romanian]

Accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionalei

REPUBLICARE

Ca şi alte activităţi specializate din domeniul biblioteconomiei, elaborarea bibliografiilor naţionale presupune cunoaşterea programelor şi recomandărilor internaţionale referitoare la activitatea de realizare a acestor tipuri de bibliografii. În acest cadru internaţional de activitate, pe primul plan sunt activităţile realizate de IFLA, activităţi care au avut ca scop trasarea unor direcţii de acţiune la nivel naţional în privinţa practicilor şi instrumentelor de elaborare a bibliografiilor naţionale.

Este util, înainte de a aborda subiectul accesului la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale, să prezint nişte repere istorice din activitatea IFLA, repere relevante în privinţa teoretizării activităţii de elaborare a bibliografiilor naţionale.

De-a lungul anilor ’70 din secolul trecut una dintre preocupările foarte importante din activitatea IFLA a fost controlul bibliografic universal.

Tema celei de-a 39 reuniuni a Consiliului general al IFLA a fost chiar controlul bibliografic universal. Acest eveniment a avut loc în Franţa în oraşul Grenoble în 1973. Au fost prezenţi 1000 de participanţi şi aceasta a fost cea mai mare participare la o conferinţa IFLA din acea perioadă, lucru menţionat de către Jeffrey M. Wilhite în cartea “85 Years IFLA: A History and Chronology of Sessions 1927–2012”.

Un an mai târziu, în 1974, controlul bibliografic universal conceput ca un sistem internaţional pentru controlul şi schimbul informaţiei bibliografice, era prezentat de către Dorothy Anderson (reprezentantă a IFLA) la „Conferinţa interguvernamentală cu privire la planificarea infrastructurilor naţionale pentru documentare, biblioteci şi arhive”, conferinţă organizată de UNESCO la Paris. Dorothy Anderson a specificat că IFLA propunea ca UNESCO să adopte ca un obiectiv major promovarea unui sistem în întreaga lume pentru controlul şi schimbul informaţiilor bibliografice, scopul sistemului fiind acela de a face să fie disponibile universal şi cu promptitudine informaţiile bibliografice ale tuturor publicaţiilor din toate ţările.

Dorothy Anderson a menţionat: “Conceptul de Control Bibliografic Universal presupune crearea unei reţele formate din componente naţionale, fiecare dintre acestea acoperă o gamă largă de activităţi publicistice şi de bibliotecă, toate sunt integrate la nivel internaţional pentru a forma sistemul complet.”ii IFLA propunea ca implementarea acestui program să fie preocuparea atât a organizaţiei nonguvernamentale implicate în dezvoltarea bibliotecii, cât şi a asociaţiilor bibliotecilor naţionale, dar şi a guvernelor care sunt preocupate de sisteme documentare care cuprind biblioteci naţionale şi arhive şi preocuparea altor organizaţii nonguvernamentale şi UNESCO.

Tot în cadrul acestei conferinţe internaţionale organizată de UNESCO la Paris a fost făcută propunerea înfiinţării unui Birou internaţional pentru Control Bibliografic Universal. Acest Birou a fost constituit în anii ’70, iar în 1983 a fost publicat un manual realizat chiar de Biroul Internaţional pentru Control Bibliografic şi editat de UNESCO, „Manual on Bibliographic Control”.

În acest manual bibliografia naţională a fost definită ca o însumare de descrieri bibliografice autorizate şi comprehensive ale producţiei publicistice a unei ţări, publicaţii în formă tipărită şi/sau publicaţii produse în alte forme fizice, iar această bibliografie este realizată în mod regulat, după o perioadă cât mai scurtă faţă de apariţiile editoriale.

În acest „Manual on Bibliographic Control

– a fost abordat şi subiectul organizării descrierilor în cadrul bibliografiilor naţionale şi a fost menţionat faptul că existau diferenţe între agenţiile bibliografice cu privire la această organizare a descrierilor bibliografice, dar, cu toate acestea, majoritatea au realizat o organizare bazată pe clasificarea subiectelor, iar alte agenţii bibliografice au preferat să organizeze descrierile bibliografice pe baza ordinii alfabetice a autorilor şi a titlurilor.

– a fost specificat faptul că, din perspectiva bibliografiei naţionale ca fiind şi un instrument pentru selecţie şi achiziţie la nivel internaţional, este recomandabil ca exemplarul bibliografiei naţionale să fie organizat astfel încât să fie date indicaţii cu privire la subiect.

– a fost recomandată utilizarea pentru organizarea, structurarea bibliografiei naţionale a unei scheme internaţionale de clasificare. În privinţa descrierilor care aveau aceeaşi clasificare, în manual a fost specificat că acestea se organizează apoi în ordinea alfabetică a autorilor sau a titlurilor.

– a fost menţionat că la Congresul Internaţional UNESCO/IFLA din 1977 (Congresul Internaţional privind Bibliografiile naţionale) a fost recomandată pentru bibliografiile naţionale o schemă internaţională de clasificare, fără ca să fie precizată una în mod concret, alegerea schemei de clasificare a fost considerată la latitudinea agenţiei bibliografice.

– Sunt menţionate dintre schemele internaţionale de clasificare utilizate în cadrul bibliografiilor naţionale clasificarea Library of Congress, Clasificarea Zecimală Dewey şi Clasificarea Zecimală Universală.

– În ceea ce priveşte utilizarea şi alegerea unei scheme de clasificare, sunt recunoscute dificultăţile de a satisface deopotrivă şi cerinţele utilizatorilor la nivel naţional, dar şi la nivel internaţional.

– Este menţionată utilizarea a două scheme de clasificare de către o singură agenţie bibliografică la elaborarea Bibliografiei naţionale britanice.

De maximă importanţă pentru bibliotecile naţionale sunt Recomandările cu privire la accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale”, acestea sunt elaborate de grupul de lucru IFLA.

În acest document este specificat faptul că aceste recomandări se referă în principal la bibliografiile naţionale online, dar şi la bibliografiile naţionale tipărite, deşi acestea sunt considerate oarecum depăşite. IFLA încurajează publicarea bibliografiilor naţionale pe web pentru a fi mai vizibile.

Grupul de lucru IFLA pentru Recomandări cu privire la accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale a făcut aceste recomandări generale:

1 Agenţia bibliografică naţională trebuie să aibă un rol principal în ceea ce priveşte responsabilitatea de a dezvolta, menţine şi promova reguli şi standarde cu privire la indexare la nivel naţional.”iii

2 Pentru alegerea unui instrument naţional de indexare, trebuie luată în considerare cooperarea internaţională. Aderaţi la standardele internaţionale şi utilizaţi instrumente existente în măsura în care este posibil.”iv

3 Utilizaţi indexarea controlată, atât indexarea verbală, cât şi clasificarea.”v

4 Oferiţi acces verbal la materialele listate în Bibliografia naţională în limba(limbile) şi alfabetul ţării.”vi

Grupul de lucru IFLA pentru Recomandări cu privire la accesul la subiect în cadrul Bibliografiilor naţionale face şi aceste recomandări referitoare la limbajele de indexare utilizate pentru bibliografiile naţionale:

5 Limbajele de indexare controlate la fel ca şi cele necontrolate trebuie să fie accesibile pentru utilizatori.”vii

6 Utilizaţi o schemă universală de indexare verbală care acoperă toate subiectele şi domeniile cunoaşterii.”viii

7 Utilizaţi o schemă internaţională de clasificare.”ix

8 Oferiţi informaţii consistente cu privire la conţinut în mod suplimentar faţă de celelalte instrumente pentru accesul la subiect.”x

Referitor la aspectele de funcţionalitate şi interfaţă ale bibliografiilor naţionale, Grupul de lucru IFLA recomandă:

organizarea fişele bibliografice în funcţie de subiect folosind categorii generale, cât şi ierarhii de clasificare;

afişarea vedetelor de subiect şi a clasificărilor în fişele bibliografice incluse în bibliografiile naţionale;

– Trebuie oferite utilizatorilor funcţionalităţi complete în privinţa accesului la subiect pentru bibliografiile naţionale şi trebuie asigurat în acest context un mod funcţional prietenos cu utilizatorul.

Grupul de lucru IFLA (pentru Recomandări cu privire la accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale) a menţionat că agenţiile bibliografice naţionale trebuie să decidă cu privire la diferite nivele ale catalogării pe subiect pentru diferite tipuri de publicaţii pe baza semnificaţiei resursei.

Agenţiile bibliografice naţionale trebuie să utilizeze 2 nivele pentru indexarea pe subiecte: 1) un nivel complet care furnizează indexarea cu acces îmbunătăţit prin termeni autorizaţi pentru subiecte şi, de asemenea, notaţii de clasificare; 2) un nivel minimal care asigură pentru majoritatea resurselor cel puţin un punct de acces apaţinând limbajului verbal controlat şi/sau notaţii de clasificare, dacă este necesar, scurtate.

Cu privire la politicile de indexare ale agenţiilor bibliografice au fost făcute în 2011 mai multe recomandări de către Grupul de lucru IFLA pentru Recomandări cu privire la accesul la subiect în bibliografiile naţionale.

Agenţiile bibliografice trebuie să menţină politica de indexare clară şi uşor de înţeles pentru toate grupurile de utilizatori ai bibliografiei naţionale. Politicile de indexare trebuie să fie publicate pe web pentru uz extern în limba naţională, dar şi în limba engleză. Trebuie să fie publicate politicile de indexare pentru uz intern. Trebuie să fie specificate instrumentele pentru accesul la subiect, tipurile de resurse indexate şi nivelele indexării. Trebuie să fie actualizată politica de indexare atunci când intervin schimbări şi trebuie specificat clar ce perioadă acoperă fiecare politică.

Pentru a exemplifica modalităţile accesului la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale am ales 3 bibliografii naţionale din ţări învecinate cu România: Ungaria, Republica Moldova şi Serbia.

Accesul la subiect în cadrul Bibliografiei naţionale maghiare

Pentru seria Cărţi (Könyvek), organizarea din punct de vedere tematic a Bibliografiei Naţionale Maghiare este realizată prin prezentarea documentelor incluse în 49 de categorii tematice. Exemple de categorii tematice sunt:

10 – Matematica

12 – Chimie

26 – Filozofie

28 – Sociologie. Sociografie. Statistică. Demografie

30 – Politica

În Bibliografia naţională maghiară online este posibilă căutarea pentru toate fişele bibliografice care aparţin fiecărei categorii tematice din cele 49, fişe bibliografice din toate exemplarele din Bibliografia naţională seria Cărţi incluse în această bază de date.

Referitor la alte aspecte în afară de aspectul accesului la subiect, trebuie precizat că la fel ca şi în România pentru seria Cărţi. Albume. Hărţi, în Ungaria seria Cărţi apare în 24 de numere în fiecare an. Este remarcabil faptul că pe web-site-ul Bibliotecii Naţionale a Ungariei informaţiile generale (o scurtă prezentare) cu privire la Bibliografia Naţională Maghiară sunt prezentate nu numai în limba maghiară, ci şi în limbile română, engleză, franceză, germană, rusă, ucraineană, croată, sârbă.

În Bibliografia naţională maghiară fişele bibliografice sunt organizate în 49 de categorii tematice: Mai jos sunt menţionate o parte dintre acestea:

01 Lexikonok. Enciklopédiák. Referenszkönyvek. Címtárak. Almanachok
02 Bibliográfiák. Könyvtári, kereskedelmi könyvkatalógusok
03 Sorozatok. Folyóiratok
04 Szervezetek. Testületek. Rendezvények
05 Írás. Könyv. Könyvtár. Informatika
06 Nyomtatott és elektronikus sajtó. Tömegkommunikáció
07 Tudomány. Kultúra. Civilizáció
08 Tudományosan felderítetlen jelenségek. Okkultizmus. Ezoterika
09 A természet. Környezetvédelem
10 Matematika
11 Fizika. Mérés. Atomtechnika
12 Kémia
13 Földtudományok
14 Csillagászat. Geodézia. Térképészet
15 Biológiai tudományok
16 Humánbiológia. Pszichológia. Orvostudomány. Egészségügy”xi

Conform studiului acestor exemplare disponibile pe web-site-ul Bibliotecii Naţionale a Ungariei, la secţiunea Bibliografia Naţională Maghiară, seria Cărţi, am observat prezenţa descriptorilor de subiect în limba maghiară pentru majoritatea documentele incluse în seria Cărţi începând de la numărul 6 în anul 2004.

În exemplarele Bibliografiei naţionale, seria Cărţi, anterioare acestui număr apar descriptori de subiect (bazaţi pe limbajul natural), dar nu în toate fişele bibliografice. De exemplu, în numărul 1/2004 din Bibliografia naţională este un număr redus de descriptori bazaţi pe limbajul natural.

Fişele bibliografice din toate exemplarele Bibliografiei Naţionale, seria Cărţi publicate online (pentru perioada 2002-2015) cuprind clasificări bazate pe Clasificarea Zecimală Universală.

Fişele bibliografice cuprind un număr variabil de clasificări, dar este frecventă utilizarea a 2 sau 3 clasificări.

Pentru a exemplifica utilizarea clasificărilor şi a descriptorilor de subiect, iată mai jos două descrieri bibliografice cuprinse în seria Cărţi a Bibliografiei naţionale maghiare.

Prima descriere bibliografică aparţine numărului 1 din 2004 a seriei Cărţi şi cuprinde doar clasificări, iar a doua descriere bibliografică este inclusă în numărul 6 din 2004 a acestei serii şi cuprinde atât clasificări, cât şi descriptori de subiect în limba maghiară.

Exemplul 1:

15 /2004.
Környezetvédelmi mozaikok : tiszteletkötet Dr. Kerényi Attila 60. születésnapjára / szerk. Csorba Péter ; [közread. a] Debreceni Egyetem Tájvédelmi és Környezetföldrajzi Tanszék. – Debrecen : DE Tájvédelmi és Környezetföldrajzi Tansz., 2003. – 410 p. : ill., részben színes ; 25 cm
Bibliogr. a tanulmányok végén. – Kerényi Attila műveinek jegyzéke: p. 11-22. – Példányszám: 200
ISBN 963-472-770-0 fűzött : ár nélkül
504(439) *** 502(439) *** 012Kerényi_A.”xii

Exemplul 2:

2665 /2004.
Pelli, Kristiina
Antioxidánsok az étrendben : Flair-Flow Europe összegző jelentése az Európai Unió által támogatott, az antioxidánsokra vonatkozó kutatásról / Kristiina Pelli és Marika Lyly ; ford. Biró György. – Budapest : MÉTÉ ; Paris : INRA, 2003. – 25 p. : ill. ; 21 cm. – (Fogyasztók számára, ISSN 1588-760X ; 3.)
Fűzött : ár nélkül (hibás ISBN 963-8151-53-8)
táplálkozástudomány – antioxidáns
577.3 *** 613.27 *** 612.015.6″
xiii

Descriptorii de subiect menţionaţi pentru documentele incluse în această serie, Cărţi, a Bibliografiei Naţionale Maghiare sunt descriptori în limba maghiară.

Este utilizat tezaurul KÖZTAURUSZ şi GEOTAURUSZ (tezaurul denumirilor geografice). În comunicarea prezentată la Haga în 2009 “Integrarea tezaurului şi a Clasificării Zecimale Universale pentru îmbunătăţirea accesului la subiect. Experienţa maghiară”, Ágnes Hajdu Barát a menţionat că tezaurul KÖZTAURUSZ avea 28 671 de termeni lexicali în 2001, 38 840 de termeni lexicali în 2003 şi 62 585 de termeni lexicali în 2009. Agnes Hajdu Barát a făcut o comparaţie între numărul de termeni din acest tezaur şi 65 000 de termeni pe care îi avea Library of Congress Subject Headings în 2001. Ágnes Hajdu Barát a menţionat că tezaurul denumirilor geografice GEOTAURUSZ avea

7 063 de termeni lexicali în 2001 şi 67 687 de termeni lexicali în 2009.

Accesul la subiect în cadrul Bibliografiei naţionale a Republicii Moldova

Bibliografia naţională cuprinde mai multe publicaţii: “Cronica cărţii”, “Cronica publicaţiilor de note”, “Cronica publicaţiilor de artă plastică”, “Cronica resurselor electronice”, “Cronica articolelor de revistă”, “Cronica articolelor de gazetă”, “Cronica recenziilor”, “Materiale bibliografice”.

Studiul Bibliografiei naţionale din anul 2010 relevă aspectele de mai jos:

  • Fişele bibliografice incluse în “Cronica cărţii” cuprind clasificări bazate pe Clasificarea Zecimală Universală şi descriptori de subiect bazaţi pe limbajul natural.

  • Fişele bibliografice cuprinse în “Cronica cărţii” sunt organizate pe baza Clasificării Zecimale Universale, criteriile de organizare a fişelor bibliografice sunt clasele CZU şi subclasele corespunzătoare fiecărei clase.

  • În fişele bibliografice incluse în “Cronica resurselor electronice” sunt menţionate doar clasificări, iar aceste fişe bibliografice sunt ordonate pe baza Clasificării Zecimale Universale, fiind delimitate fişele bibliografice după criteriul claselor şi subclaselor CZU.

  • Fişele bibliografice incluse în “Cronica articolelor de revistă” şi “Cronica articolelor de gazetă” sunt organizate pe baza Clasifăcării Zecimale Universale, pe baza claselor şi subclaselor CZU.

Accesul la subiect în cadrul Bibliografiei naţionale a Serbiei

Informaţiile despre Bibliografia Naţională a Serbiei sunt interesante pentru a prezenta varianta utilizării Clasificării Zecimale Universale, împreună cu descriptori de subiect, fără ca să fie folosit un tezaur vast de vedete de subiect.

Este remarcabil faptul că în Bibliografia naţională online, seria Publicaţii monografice şi seria Materiale non-carte se poate face cu uşurinţă căutare pe mai multe criterii: Clasificarea Zecimală Universală, descriptori de subiect, titluri, autori, ţara de publicare, traduceri din limba sârbă.

Căutarea pe baza Clasificării Zecimale Universale se realizează cu uşurinţă pentru clasele CZU şi subclasele principale, acestea şi semnificaţia acestora sunt prezentate pe web-site şi există legături create între clasele şi subclasele CZU şi fişele bibliografice.

Căutarea pe baza subiectului este facilitată de existenţa unor descriptori de subiect puşi în corespondenţă cu numere de la 1 la 728. Descriptorii de subiect sunt grupaţi alfabetic şi sunt echivalaţi cu numere de la 1 la 728, toate acestea reprezintă 728 de subiecte.

În fişele bibliografice sunt introduse numere de la 1 la 728 pentru seria Publicaţii monografice şi seria Materiale non-carte. Fiecare dintre aceste numere corespunde unui descripor de subiect pe baza limbajului natural, este vorba de descriptori de subiect în limba sârbă. În fişa bibliografică a cărţii este scris un singur număr din numerele de la 1 la 728. Semnificaţia acestor numere (echivalenţa acestora cu descriptori de subiect) este disponibilă pe web-site-ul Bibliotecii Naţionale a Serbiei, secţiunea Bibliografia Naţională Sârbă, dar semnificaţia numerelor este disponibilă doar în limba sârbă.

Referitor la utilizarea clasificărilor, pentru Bibliografia naţională sârbă, seria Publicaţii monografice şi seria Materiale non-carte, sunt utilizate un număr variabil de clasificări (bazate pe Clasificarea Zecimală Universală) în cadrul unei fişe bibliografice, o clasificare sau mai multe, ajungând şi până la 6 clasificări.

Concluziile cercetării mele cu privire la accesul la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale sunt următoarele:

Îmbunătăţirea accesului la subiect în cadrul bibliografiilor naţionale este o preocupare continuă şi importantă atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional.

Bibliografiile naţionale studiate asigură accesul la subiect prin mai multe instrumente (clasificări detaliate bazate pe Clasificarea Zecimală Universală, descriptori de subiect, vedete de subiect care aparţin unor tezaure de vedete de subiect care sunt dezvoltate în timp).

Bibliografie:

WILHITE, Jeffrey M. 85 Years IFLA: A History and Chronology of Sessions 1927–2012, Berlin, Boston: De Gruyter Saur, 2012

Bibliografia Naţională a Moldovei = National Bibliography of Moldova: Cărţi. Autoreferate. Teze. Articole din reviste şi ziare. Resurse electronice. Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova, Chişinău: Camera Naţională a Cărţii, 2010

Magyar Nemzeti Bibliográfia [online]. Disponibilă pe internet la adresa http://mnb.oszk.hu/index.php

Bibliography of Serbia [online]. Disponibilă pe internet la adresa https://www.nb.rs/pages/article.php?id=1384

International Conference on the Planning of National Documentation, Library and Archives Infrastructures [online]. Disponibilă pe internet la adresa

http://unesdoc.unesco.org/images/0000/000098/009864eb.pdf

Manual on Bibliographic Control. IFLA International Office for UBC, Paris: UNESCO, 1983

IFLA, Guidelines for Subject Access in National Bibliographies [online]. Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

Rodica Muşat

Compartiment INDEXARE

Serviciul PRELUCRAREA COLECŢIILOR

Biblioteca Naţională a României

i Comunicarea profesională Accesul la subiect în cadrul bibliografiile naţionale” a făcut parte din programul de lucrări profesionale al reuniunii Secţiunii Catalogare, clasificare, indexare în cadrul celei de-a XXVI-a Conferinţe Naţionale a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (9-11 septembrie 2015, Iaşi).

ii Cf. International Conference on the Planning of National Documentation, Library and Archives Infrastructures, Paris, 23-27 September 1974 [online]. [ Citat 29.06.2015]. Disponibilă pe internet la adresa http://unesdoc.unesco.org/images/0000/000098/009864eb.pdf

iii Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

iv Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

v Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

vi Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

vii Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

viii Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

ix Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

x Cf. IFLA, “Guidelines for Subject Access in National Bibliographies[online]. [Citat 29.06.2015] Disponibil pe internet la adresa http://www.ifla.org/files/assets/classification-and-indexing/subject-access-by-national-bibliographic-agencies/nba_guidelines_draft_2011-05.pdf

xi Cf. Magyar Nemzeti Bibliográfia [online]. [Citat 29.06.2015] Disponibilă pe internet la adresa http://mnb.oszk.hu/index.php http://www.oszk.hu/mnbwww/K/0801/S.HTML

xii Cf. Magyar Nemzeti Bibliográfia [online]. [ Citat 29.06.2015] Disponibilă pe internet la adresa http://www.oszk.hu/mnbwww/K/0801/S.HTML

xiii Cf. Magyar Nemzeti Bibliográfia [online]. [Citat 29.06.2015] Disponibilă pe internet la adresa http://www.oszk.hu/mnbwww/K/0806/S.HTML

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s